Sa te afli intre Soare si Pamant, intre raze si nori.
Daca nu as fi inconjurata de aceste grati ale vietii, as putea sa zbor, as fi o pana alunecand alene in boarea vantului, as fi o pana balansandu-ma pe norii pufosi. Soarele mi-ar surade si aerul m-ar imbata.
Zbor. Sunt mai presus de ganduri, mai presus de pasari, mai presus de valurile cenusii ale norilor.
Nimeni nu imi poate taia aripile, nici macar remuscarile nu ma mai ating. Ma aflu in inalt, sunt un invingator. Sub mine stau lacrimile cerului, daca as avea puterea, nu l-as mai lasa sa planga. I-as zambi si el mi-ar zambi pentru vesnicie... si totusi sunt neputincioasa. Sunt in inalt, sunt un cuceritor al lumii, al visurilor, al cerului si al naturii, dar nu un cuceritor al sinelui.
Cand cerul varsa lacrimi, sufletul meu plange.
Am invatat ca pentru a te afla sus, trebuie sa stii sa te supui, trebuie sa stii sa pierzi si sa te ridici, sa cunosti tinutul de sub nori pentru a-ti dori sa cuceresti meleagurile de deasupra norilor.
Sunt ca o pasare indragostita, zburand catre inima naturii, sperand, oferind si optand pentru iubire.
Nu vreau sa imi sabotez inima, asa ca ii voi permite sa pluteasca in aceasta visare, fara ca ratiunea sa ii intinda vreo plasa de paianjen care sa ii fie piedica. Inima mea, un colibri care vrea sa cucereasca rasaritul.
Je ne regrette rien.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu